Bullying la Questfield International College, educația privată sub semnul lipsei de răspuns

Fenomenul bullyingului în școli reprezintă o provocare majoră pentru instituțiile educaționale, care au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor. Gestionarea eficientă a acestor situații necesită proceduri clare, intervenții documentate și o comunicare transparentă cu toate părțile implicate. În lipsa unor răspunsuri instituționale ferme și măsuri concrete, efectele negative asupra elevilor pot fi profunde și de durată.

Bullying la Questfield International College, educația privată sub semnul lipsei de răspuns

Investigația redacției se concentrează asupra unui caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde, conform documentelor și relatărilor puse la dispoziție, un elev a fost supus unor comportamente agresive repetate pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările oficiale și scrise ale familiei către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia nu au fost însoțite, potrivit materialelor analizate, de răspunsuri scrise sau măsuri documentate care să ateste intervenții concrete.

Semnalarea și evoluția bullyingului: o problemă ignorată formal

Din corespondența și documentele analizate reiese că elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente de hărțuire verbală, excludere socială și umilire, inclusiv prin stigmatizare medicală, manifestate în spațiul școlar și cunoscute de cadrele didactice. Familia a comunicat în mod repetat aceste aspecte prin emailuri oficiale către învățătoare, director și fondatoarea școlii, solicitând protecție și intervenție. Cu toate acestea, răspunsurile instituției au fost predominant verbale, fără documentație scrisă care să confirme aplicarea unor măsuri efective, iar fenomenul a continuat să escaladeze.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Documentele puse la dispoziție indică faptul că în colectivul clasei a fost folosită o etichetare medicală cu scop discreditant, nu într-un cadru educațional sau de protecție, ci pentru marginalizarea și ridiculizarea elevului. Specialiști consultați de redacție avertizează că astfel de practici depășesc conflictele obișnuite între copii și constituie forme grave de violență psihologică. În ciuda sesizărilor repetate, nu au fost identificate măsuri scrise sau planuri de intervenție documentate în acest sens.

Gestionarea formală a situației: absența procedurilor și a trasabilității

Analiza documentelor indică o lipsă a unui circuit administrativ complet în cazul sesizărilor. Nu există decizii scrise, rapoarte interne asumate sau planuri de intervenție clar definite. Intervențiile au fost limitate la discuții informale și promisiuni verbale, fără consemnări care să permită verificarea aplicării unor măsuri. Această abordare, conform relatărilor familiei, a condus la minimalizarea gravității situației și la transferul responsabilității asupra familiei, care a resimțit inclusiv presiuni indirecte de retragere a copilului din școală.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului: probleme de protecție

Conform documentelor, familia a solicitat explicit păstrarea confidențialității cu privire la situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării informațiilor în mediul școlar. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale privind măsuri concrete de protejare a datelor, iar unele relatări indică faptul că informațiile au fost făcute cunoscute în colectiv, expunând copilul la presiuni suplimentare. Specialiștii consideră că astfel de situații pot constitui forme de presiune psihologică instituțională.

Declarația fondatoarei și rupturile instituționale

Un moment central al investigației îl reprezintă răspunsul verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, în dialog direct cu familia, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Acest răspuns, în contextul sesizărilor repetate și documentate, a fost perceput ca o presiune de retragere și reflectă, potrivit analizei redacției, o ruptură între discursul instituțional și practica efectivă de gestionare a situațiilor de bullying. Școala nu a transmis până la momentul publicării un punct de vedere oficial privind acest episod.

Reacția instituțională formală: un formular informal în loc de decizie administrativă

În locul unor decizii administrative asumate sau rapoarte oficiale, conducerea școlii a pus la dispoziție un document de tip Family Meeting Form, care, potrivit analiza redacției, nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Acest tip de formular nu asigură trasabilitatea și asumarea intervențiilor necesare într-un caz grav de bullying, ridicând întrebări privind eficiența răspunsului instituțional.

Răspunsul întârziat și implicațiile juridice

Conform informațiilor, implicarea efectivă a fondatoarei survine după mai bine de opt luni, concomitent cu implicarea unei echipe de avocați și transmiterea unor notificări juridice. Această întârziere ridică întrebări referitoare la criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate abia sub presiune legală, nu în momentul semnalării educaționale.

Acest caz a atras și reacții publice recente, cum ar fi un email transmis pe 27 ianuarie 2026 de conducerea Questfield International College către părinții elevilor, în care situațiile semnalate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying.

Consecințele pentru elev și comunitate

Raportul psihologic atașat cazului, semnat de un specialist de prim rang, detaliază efectele emoționale grave asupra copilului expus la bullying, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar, confirmând impactul negativ al situației. Este de menționat că astfel de consecințe nu afectează doar victima directă, ci pot influența negativ întregul climat educațional și percepția colectivă privind toleranța față de comportamente agresive.

Jigniri zilnice și umiliri publice în mediul școlar;
Stigmatizare medicală repetată cu caracter degradant;
Lipsa unor măsuri documentate și intervenții oficiale;
Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului;
Răspunsuri informale și întârziate din partea conducerii;
Impact psihologic sever confirmat prin raport clinic.

Concluzii: responsabilitate instituțională și nevoia de transparență

Investigația asupra situației semnalate în cadrul Questfield Pipera evidențiază o serie de lacune majore în modul în care instituția a răspuns sesizărilor privind bullyingul și stigmatizarea medicală. Lipsa unor măsuri scrise, a procedurilor clare și a trasabilității administrative, precum și răspunsurile întârziate și informale, pun sub semnul întrebării capacitatea școlii de a asigura protecția emoțională și fizică a elevilor săi.

În absența unor clarificări oficiale și a unor acțiuni documentate care să arate aplicarea unor măsuri eficiente, rămân întrebări fundamentale privind responsabilitatea și standardele de guvernanță internă ale acestei instituții de învățământ privat. Acest caz subliniază importanța unui cadru instituțional rigid, transparent și consecvent în tratarea fenomenelor de bullying, pentru a preveni escaladarea și efectele negative asupra dezvoltării elevilor.

Redacția invită părinții și cadrele didactice care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa de investigație la adresa [email protected], în vederea susținerii unui demers jurnalistic riguros și responsabil.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro